Giulia Enders și Șarmul discret al…

…intestinului. Da, ați citit corect. Prima dată când am văzut titlul, am bușit în râs: Șarmul discret al intestinului. Alăturarea ”șarmului” lângă ”discret” și  organul nostru intern ar oferi oricui măcar un zâmbet. Mie mi-a sugerat o imagine hilară a unui colon cu o eșarfă colorată și basc de pictor. Cu toate astea, puține cărți oferă atât de multă informație utilă precum cartea Giuliei Enders.

Din pură curiozitate am citit primele pagini, m-am amuzat la glumele Giuliei Enders și iată-mă cucerită de meandrele interiorului uman descris atât de plastic. Știința te face puternic, iar Giulia Enders – autoarea – este un exemplu: o boală e piele care i-a apărut la 17 ani o face să caute soluții dincolo de dermatolog și alergolog – în intestin. Giulia ajunge astfel să găsească o ramură a cercetării care studiază legătura dintre  creier și intestin.

libris.ro%20

Câteva din ideile și informațiile care mi-au părut utile în viața zilnică:

  • Intestinul reprezintă două treimi din sistemul imunitar și produce circa 20 de hormoni.
  • Poziția corectă pe toaletă este cea în care picioarele comprimă burta, poziția toaletei turcești. O soluție la îndemână ar fi să puneți un scăunel micuț în fața vasului de toaletă, pe care să se sprijine picioarele.
  • Construcția organelor interne e foarte ușor explicată, oferind înțelegere pentru boli cum ar fi ”colon iritabil”, apendicită, alergii și intoleranțe la diverse produse ori sensibilitate la gluten.
  • Mi-a plăcut analiza asupra legăturii dintre creier și intestin pentru că aflăm cum anume ne influențează depresia intestinele și cum ne crează burta depresie. Este grăitor exemplificat stresul care dezechilibrează întregul sistem al organelor interne.
  • Un capitol cu totul special este cel destinat microbilor, rolul pe care-l au și funcțiile lor în sistemul uman.
  • Nu am știut că atunci când se nasc, bebelușii nu au floră intestinală care să îi ajute în combaterea infecțiilor ori în digestie. Abia la 3 ani, unui copil îi devine asemănătoare flora intestinală cu cea a unui adult.
  • Atunci când suntem nevoiți să luăm antibiotice, acestea ”curăță” intestinele atât de bacteriile rele, care provoacă diaree ori alte boli, cât și de bacteriile bune. Din acest motiv, ni se recomandă să luăm la câteva ore după antibiotic – probiotice, ele ajută la repopularea intestinului cu floră normală. Probioticele conțin practic drojdii și lactobacili. Alternativa probioticelor este drojdia de bere și iaurtul sau kefirul (sau orice produs lactat fermentat care conține lactobacili).
  • Există o strânsă legătură între bacterii și colesterol. Spre exemplu, la experimentul făcut în tribul Masai din Africa a ieșit la iveală că, deși alimentația lor este una preponderent formată din carne și lapte, colesterolul lor este foarte scăzut. În urma studiilor făcute, vina pentru colesterolul mic o poartă micro-organismele prezente în laptele aproape coagulat pe care-l beau masaii. Cercetătorii au adăugat într-o eprubetă lactobacillus fermentus, colesterol și un amestec de nutrienți. Rezultatul a fost uimitor în sensul că tot colesterolul adăugat a dispărut. Magic, nu?
  • Sfaturile pentru a preîntâmpina îmbolnăvirea cu diverși germeni nocivi, în special în concedii, în SE Asiei sau chiar în sudul Europei presupun să vă spălați frecvent mâinile, să spălați fructele și legumele cu detergent și chiar apă fiartă. Deviza este ”fierbe-l, cojește-l sau aruncă-l” pentru a evita diareea și complicațiile ei.

carturesti.ro%20

La final, tot ce pot spune e că nu am mai citit o carte științică la care să râd atât de des, iar stilul scrierii e unul care nu m-a lăsat să mă leg vreun pic de plictiseală. De altfel, mi-am schimbat puțin obiceiurile alimentare după ce am citit cartea și m-am gândit mai empatic la universul organelor mele. 🙂

Cartea poate fi comandată aici: Șarmul discret al intestinului.