Ultimii la Teatrul Metropolis

Exteriorul unei case simple, o curte plină cu resturi. O masă și 3 scaune peticite și desperecheate. În spate se aude trenul, iar luminile din curtea desfășurată pe scenă ajung să mângâie fața spectatorilor din primele rânduri. 

În acest decor își fac apariția pe rând cele patru personaje ale comediei scrise și regizate de Mimi Brănescu. Familia e formată din doi frați – Marcu (Emanuel Pârvu) și Lulu (Conrad Mericoffer), Ică (Adrian Titieni) – tatăl lor bolnav și soția lui Lulu, Luminița (Andreea Mateiu). Marcu intră în scenă părând fiul exemplar, obosit de muncă, muncit de gânduri. Până la finalul piesei, aflăm că situația lui e mai cruntă decât a fratelui său, pe care toată lumea îl consideră oaia neagră și nici unul din personaje nu e lipsit de defecte. Lulu cântă la nunți, pierde vremea și compune ”melodii care au mai fost compuse”, adică plagiază, și nu-și iubește nevasta. Despre Marcu aflăm din aproape în aproape că a fost părăsit de soție, dar și de amantă, are un copil și se străduiește să-și păstreze jobul, dovedind că are toate piesele unei rețete dezastruoase. Toți sunt oameni care se străduiesc, cad pradă viciilor, se ridică și merg mai departe, fiecare în felul său.

Mi-au plăcut dialogurile savuroase imaginate de Brănescu și jucate cu viață. Au lăsat așa un hohot de râs printre spectatori încât la ieșirea din sală, unii din ei încă se amuzau copios amintindu-și fraze de genul ”L-am adus cu sabia-n vânt, că nu mai ieșea din viteză, nu i se mai terminau minutele…” când fiul își aduce tatăl acasă dintr-un loc deocheat.

N-am văzut la nici unul din actori vreo ezitare, un joc neconvingător, ba chiar mă simțeam ca la cinematograf, atât de veridic părea totul. Dacă vreți să râdeți pe săturate, să vă amuzați de și cu spiritul mioritic, mergeți să-i vedeți pe Adrian Titieni, Emanuel Pârvu, Conrad Mericoffer si Andreea Mateiu la Teatrul Metropolis. Seara voastră va deveni mai veselă.

Dacă ați văzut piesa, nu-i așa că v-a plăcut?

Bilete online găsiți aici: Program Teatrul Metropolis.