Vizită la Muzeul Conacul Bellu din Urlați

La o oră de București, după Ploiești, se ajunge ușor la Muzeul Conacul Bellu: drumul asfaltat te poartă prin Urlați, șerpuiește prin peisaje pitorești până la foișorul de intrare. Puteți parca mașina în interior, iar la Conac se urcă în cinci minute la pas de plimbare, prin parc.

Din cărarea parcului cu arbori vechi începe să se ivească un gard din lemn ce mărginește clădirea, apoi un colț de conac. Toată splendoarea grădinii din fața clădirii în stil vechi românesc m-a făcut să salt pe vârfuri, să pot vedea după gard, atât de nerăbdătoare eram să descopăr ce se ascunde acolo.

Ne-a întâmpinat paznicul care ne-a spus încotro să mergem pentru plata taxei de intrare. Apoi ne-am pus șoșonii albaștri de vizitare, iar ghida ne-a poftit în holul conacului-muzeu.

Baronul Alexandru Bellu

Sursa foto: https://sites.google.com/site/colectiabellu/cine-a-fost-alexandru-bellu
Fotograful Alexandru Bellu şi soţia sa împreună cu cei şapte copii ai lor (Urlaţi, 1895). Sursa foto: http://imagoromaniae.ro.

Proprietarul acestui conac, baronul Alexandru Bellu s-a născut pe 5 mai 1850 în București ca fiu al lui Ștefan Bellu si Eliza Știrbei (fiica domnitorului Barbu Știrbei). Familia de aromâni Bellio a venit din Macedonia prin 1780, și dispunând de bani și relații, reușeste să se impună în politică chiar de la început. Cimitirul Bellu din Bucureşti a fost numit după baronul Bellu, unul dintre unchii boierului Alexandru, după ce acesta a donat primăriei Capitalei un teren, în 1853. Alexandru începe școala în Elveția, face studiile de drept la Paris, desăvârșindu-și educația într-un mediu cultural ales. În acest timp, locuiește la unchiul său, medicul Georges de Bellio (a fost unul din principalii întemeietori ai muzeului Marmottan Monet din Paris), stabilit definitiv în Franța. Alexandru revine în țară și se căsătorește în 1873 cu Alexandrina Alexandrescu care îi va dărui șapte copii. Cuplul începe să călătorească în Franța și Italia, unde gustul de frumos i se șlefuiește, apar prieteniile cu Alfred Sisley și Claude Monet (care-i deschid apetitul pentru artă), apar primele achiziții de obiecte de valoare. Om de cultură, numismat și colecționar pasionat, Alexandru Bellu cumpără proprietăți la Nisa, Veneția, Basel și Paris. Este înnobilat cu titlul de baron la Viena. Tot în această perioadă, se leagă o prietenie ce va dăinui, între Bellu și Nicolae Grigorescu, care își avea atunci atelierul la Paris. Pasiunea lui Bellu pentru fotografie devine legendară, dar încetează brusc în 1907, odată cu moartea prietenului său, N. Grigorescu și cu răscoala țărănească atât de violent reprimată. Țăranii și mediul idilic al naturii erau principalele subiecte de fotografie ale baronului, ca și picturile Cai cu boi ale lui Grigorescu. De fapt, nu se știe dacă prima a fost fotografia lui Bellu sau pictura lui Grigorescu cu peisaje care cu boi. În decembrie 1921, Alexandru Bellu se stinge pe proprietatea sa de la Urlați.

Complex muzeal

Conacul a aparținut familiei Bellu, fiind construit la mijlocul secolului al XIX-lea în stil arhitectonic vechi românesc cu elemente din zona Cricovului Sărat. Inițial au existat mai multe clădiri pe proprietate, dar ele au dispărut rând pe rând. Acum, complexul muzeal este compus din conacul cu cramă boierească,  parcul de 5 ha din jur, foișorul-culă de intrare, fundațiile conacului vechi căzut la cutremurul din 1977 și resturile clădirilor anexă unde și-a trăit ultimele zile cel din urmă moștenitor al familei Bellu, alături de soția sa, Odette.

Interiorul adăpostește opere de artă deosebite. Mi-au atras atenția mobilierul din lemn original, fotografii realizate de baronul Bellu, masa de sufagerie, argintăria, litografiile japoneze, camera orientală. Unul din cele mai frumoase tablouri ale muzeului este cel al lui Teodor Aman. Din păcate nu se pot face fotografii în interior, însă în tot ceea ce am văzut am regăsit un adevărat palat.

În 1927, proprietatea a fost donată Academiei Române, alături de întreg complexul muzeal, de către Barbu B. Bellu.

Preț bilet: 8 lei/persoană.

Program: Ma- D, 9-17.

Localizare: hartă.

La întoarcere sau la plecare, dacă sunteți din București, puteți face o oprire și la Mânăstirea Carmelitană din Snagov.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *