Călăul dragostei de Irvin Yalom

Călăul dragostei cuprinde zece povești de terapie din propria experiență medicală a psihiatrului Irvin Yalom. De fiecare dată când citesc o carte de-a sa (și mă asigur că intercalez alte lecturi între cărțile lui, le savurez, ”trag” de ele ca să nu le sfârșesc) mă inspiră către o profundă cercetare de sine. Mi-a devenit în timp un mentor-terapeut care mă provoacă cu blândețe, îmi oferă întrebări la care filozofez și soluții pe care nu le văzusem. În această lectură am găsit următoarele esențe:

  • Angoasa morții iese la suprafață adesea în coșmaruri, se accentuează la cei care simt că nu și-au trăit viața pe deplin, iar modul în care o înfruntăm ține de exemplul dat de părinții noștri.
  • Îi distorsionăm pe ceilalți în conformitate cu propriile idei și forme, dar primele impresii despre un om sunt mai corecte decât întâlnirile ulterioare.
  • În momentele de depresie persistentă, individul rupe legăturile de comunicare cu toată lumea, rămâne izolat, accentuând starea; soluția optimă este să se înconjoare de oameni, așa cum afimă și Stefan Klein în Formula fericirii, că triunghiul magic al stării de bine în societate este format din simț civic, echilibru social și control asupra propriei vieți.
  • Una din cauzele destrămării relațiilor este că în loc ca o persoană să intre în legătură autentică cu celălalt, respectiva persoană se folosește de celălalt ca de un scut împotriva singurătății.
  • Mecanismul îndrăgostirii este următorul: persoana amorezată uită de sine pătrunzând în contopire cu obiectul dragostei, iar ”eu”-ul se dizolvă în ”noi”. Astfel, persoana se pierde pe ea însăși, scăpând de anxietatea asociată conștiinței de sine. Psihoterapia și îndrăgostirea sunt incompatibile pentru că terapia presupune conștientizarea dubitativă a sinelui și o anxietate care servesc la analiza conflictelor interioare.
  • Iubirea e un mod de a fi, de a-ți dărui sentimentele și de a relaționa în general, nu un act limitat la o singură persoană.
  • Problema în psihoterapie constă în a ști cum să treci de la o apreciere în plan intelectual (ineficace) a unui adevăr despre tine însuți – la un mod sau altul de a-l simți. Despre asta e vorba și în spiritualitate când se afirmă despre coborârea minții în inimă.
  • Un psihoterapeut vindecător deține simțul responsabilității, emană curiozitate și entuziasm, calități ce reușesc să creeze relații terapeutice autentice și tămăduitoare. De fapt, ceea ce vindecă este relația interumană, afecțiunea și iubirea.
  • Este bine ca, din când în când – să te dezidentifici de elementele ce țin de identitatea personală, cum ar fi: profesia, lucrurile care îmi plac, pe care le fac sau pe care pun preț, statut, etc. Toate acestea nu fac decât să te îndepărteze de ființa ta esențială.
  • Libertatea se constituie ca antiteză a morții; libertatea este indestructibil legată de anxietate pentru că libertatea reprezintă asumarea responsabilității, ”fiecare din noi fiind deci autorul propriului mod de a trăi”.
  • Corolar la libertate, am extras cele 4 adevăruri menționate de Yalom:
    1. Moartea este inevitabilă pentru tine și cei dragi.
    2. Suntem liberi să ne facem viața așa cum ne dorim.
    3. Suntem cu toții singuri.
    4. Viața nu are nici un sens ori un scop final evident.

Cartea poate fi comandată și online: Călăul dragostei de Irvin Yalom.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *