Lapte negru de Elif Shafak

Prima carte pe care am citit-o, din rândul celor scrise de Elif Shafak este o perlă  – Cele 40 de legi ale iubirii – care m-a fermecat în sensul magiei de cuvinte pline și profunde în ale căror înțelesuri se ascunde iubirea. Este atât de multă înțelepciune și de dragoste în rândurile cărții ăsteia, încât mi-e greu să o cuprind într-o descriere scurtă.

În lista de lecturi Shafak au urmat Ucenicul arhitectului și Bastarda Istanbulului. Prima poveste este o înșiruire de aventuri în care se împletesc arhitectura, o poveste și istoria unui arhitect cunoscut. Cea de-a doua are o poveste cu final amar, dar este scrisă impecabil, un fel de poveste în poveste, fiind tradusă, ca și prima – extrem de bine.

Am citit Lapte negru dintr-o toană. Probabil că dacă n-ar fi fost scrisă de Elif Shafak, cartea ar fi stat și acum îngrămădită într-o bibliotecă. Dar m-a fermecat spiritul acestei scriitoare, sinceritatea ei, vulnerabilitatea cu care își tratează depresia post partum.

Autoarea povestește pe larg despre mecanismele depresiei, dar în mod special, explică concret gândurile ei în angoasa survenită după naștere. Perspectiva cărții este atât pe partea personală cât și profesională, Shafak introducându-ne în așa numitul blocaj al scriitorilor (writer’s block).

M-a atras în primul rând formula scriitoricească unică în care sunt prinse lucruri atât de diferite – maternitatea și filosofia existențialistă. Cartea este marcată de figuri feminine consacrate, scriitoare-filosof ale căror idei sunt descusute și reîmpletite cu mult tâlc: Virginia Woolf, Sylvia Plath, Zelda Fitzgerald, Ayn Rand, Alice Walker. Am preluat ca un burete conceptele filosofice ale unor scriitoare mai mult ori mai puțin feministe pe care Elif Shafak le înlănțuie studiat.

Mi s-a părut creativă și riscantă totodată, introducerea în lumea culturii magice turcești. Autoarea îi personifică pe djini, care sunt spirite bune sau rele în religia musulmană, aceștia devenind în final –umani.

Cartea m-a îmbogățit în mod deosebit cu trăirile autoarei în momentele ei critice. Realismul în expunerea sentimentelor depresiei este extrem de bine zugrăvit, fără să mă facă să alunec pe panta tristeții.

Recomand această lectură oricui dorește să-și simtă interiorul mai bogat. Catea poate fi comandată aici: Lapte negru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *